Warning: strtotime(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home/alesdb/public_html/piatrasoimului/libraries/joomla/utilities/date.php on line 56

Warning: date(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home/alesdb/public_html/piatrasoimului/libraries/joomla/utilities/date.php on line 198

Satele de pe malul stâng al Crişului Repede...

Aştileu

Prima atestare documentară: 1335

În Peştera din Valea Morilor au fost identificate într-o aşezare fortificată mai multe nivele de locuire, cuprinse între neolitic şi epoca bronzului.  Inventarul sitului cuprinde obiecte ceramice, răzuitoare din obsidian şi piese scheletice aparţinătoare Homo sapiens. În aceeaşi peşteră au fost identificate resturile fosile a peste 50 specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi peşti, reprezentând în mare parte dieta oamenilor preistorici.

În faţa primăriei se găseşte "Casa domnească", construită la sfârşitul sec XVIII.

Peştera cu apă la Aştileu (5 km dezvoltare) este cea mai lungă peşteră explorată cu ajutorul sccafandrilor autonomi în România.

Dealul Crucii, promotoriul stâncos care separă vatra satului de Munţii Pădurea Craiului, adăposteşte Peştera de sub Masa Mare (160 m lungime), importantă din punct de vedere arheologic şi paleontologic.

Călăţea  - prima atestare documentară: 1475

Săpurile executate în Peştera lui Potriva au condus la descoperirea a numeroase materiale arheologice din faza de trecere spre Epoca Bronzului (fragmente ceramice, vetre de foc).

Epoca Bronzului este reprezentată de morminte de inhumaţie în poziţie chircită, având ca inventar funerar vase de lut. Din alte puncte ale peşterii au fost colectate vase şi o piesă de bronz hallstatiene  şi fragmente ceramice din sec VIII-X.

Peştera lui Potriva (3,8 km dezvoltare) este una dintre cele mai frecventate peşteri speoturistice din partea centrală a Munţilor Pădurea Craiului. Parcursul labirintic, relativ dificil, a conferit Potrivei un statut de peşteră sportivă, care oferă satisfacţii speologilor antrenaţi.

Avenul din Valea Aoaşului, cel de-al doilea obiectiv speologic de pe teritoriul satului, este un gol vertical interesant (-42 m adâncime) situat în dolina cea mai sudică din lungul văii Aoaşului.

Gălăşeni - prima atestare documentară: 1552

Peştera de la Gălăşeni (2,8 km lungime) a fost declarată rezervaţie speologică. Parcurgerea peşterii necesită, pe lângă echipamentul individual complet  şi folosirea a 1-2 scări speologice de 5-6 m lungime.

Pe parcursul cercetărilor speologice intreprinse în Peştera de la Gălăşeni

au fost descoperite piese ceramice din sec. XVII - XVIII, alături de oseminte de Ursus arctos. Piesele au fost aduse în peşteră de apele cursului subteran.

Cornet

Rezervaţie paleontologică conţinând diferite specii de dinosaurieni, situat în lentila de bauxită nr.204 din Mina Brusturi (Valea Mnierei). Vârsta: peste 65 milioane ani (Cretacic inferior). Piesele scheletice prelevate sunt expuse în Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

Peştera de la Izvorul lui Gabor (2707 m dezvoltare), necesită echipament speologic special (costume de neopren) pentru parcurgere.

Peştera din Mina Aurica, (2679 m dezvoltare), monument al naturii. Datorită surpărilor care au avut loc recent în lucrarea minieră, peştera nu poate fi vizitată în prezent. Până la mijlocul anilor '90 Cornet a funcţionat ca şi centrul minier al exloatărilor de bauxită din regiune.

Peştera  - prima atestare documentară: 1692

Săpurile arheologice efectuate în Peştera Igriţa (rezervaţie speologică şi paleontologică), situată în sudul localităţii, au scos la iveală un material bogat aparţinor următoarelor culturi :

- Coţofeni (vase de lut, unelte de aramă),

- prima vărstă a fierului ( cimitir de urne cu inventar funerar : brăţări, ace, fibule, pandantive etc.)

- a doua vârstă a fierului (fier de plug, probabil celtic).

- epoca prefeudală (vase de lut)

În 1968 a fost descoperit în Peştera Igriţa un tezaur de monede imperiale romane

Peştera Igriţa (842 m dezvoltare) este vizitabilă în orice perioadă a anului cu mijloace proprii de iluminat.

Peştera Pişniţa (350 m dezvoltare) este nivelul inferior, activ, al P.Igriţa. Datorită utilizării apelor pârâului subteran ca apă potabilă, poate fi vizitat doar impresionantul portal al peşterii. Pârâul care izvorăşte din peşteră, la 100 m aval de acesta, se prăbuşeşte de la 10 m înălţime formând Cascada Pişniţei.

Subpiatră  - prima atestare documentară: 1552

Din Peştera de la Subpiatră au fost colectate fragmente ceramice pictate, apaţinând culturii Tisa (neolitic târziu) şi un vas de lut (cultura Baden - trecere spre epoca bronzului).  Concomitent au fost descoperite şi o serie de resturi fosile de vertebrate: Ursus spelaeus, Crocuta spelaea, Cervus elaphus, Bos primigenius, Coelodonta antiquitatis, Equus germanicus.

În Cariera Subpiatră, cu ocazia activităţilor de exploatare, au fost descoperite două goluri naturale, umplute cu material predominant argilos. Primul dintre ele a adăpostit un depozit fosilifer de excepţie, cu mamifere şi herpetofaună fosilă, datată Pleistocen inferior-Pleistocen mediu. Cel de-al doilea paleocarst a inclus baghete de limonit cu grosimi subcentimetrice şi lungimi de până la 0,5 m.

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", construită pe o fundaţie proeminentă din piatră de carieră în a doua jumătate a sec XVIII.

Vârciorog - prima atestare documentară: 1492

Biserica de lemn "Sf. Arhangeli" construită în 1742.

Obiceiuri tradiţionale (colindat).

Peştera Osoi, având 3700 m  dezvoltare, este o rezervaţie speologică, situată în versantul drept al văii Poienii. Peştera, renumită datorită peisajului său subteran, este închisă cu poartă metalică, poate fi vizitată doar în prezenţa unor ghizi acreditaţi.

Punct fosilifer situat în Galeria Guanoului care conţine pe lângă Ursus spelaeus şi Ursus Arctos cea mai vestică apariţie de pe teritoriul carpatic al Capra ibex Carpathorum Koch.

Cheile de la Stanul Biserica şi din Valea Copilului, cu numeroase peşteri situate în versanţi.

Calendar

 nov   Decembrie 2018   ian

LMMJVSD
   1  2
  3  4  5  6  7  8  9
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31 
Julianna Willis Technology

Evenimente

CLUJ (25-27 noiembrie 2016)

ZILELE CETATII PIATRA SOIMULUI 2016
la Piatra Șoimului (09-11 septembrie 2016)

SERI MEDIEVALE Ediția II-a
în curtea Şcolii Generale C-tin Şerban din Aleşd (13 iulie 2013)

Tetchea (21-22 iulie)

Suncuius (24-25 august)

Aleşd (30 august - 2 sept)

Aştileu (12-13 septembrie)

Şinteu (6-7 octombrie)

Oradea, Beiuş, Aleşd (12-14 decembrie)

Lânga arena orașului Aleşd (29 decembrie)
 

Vremea